Închiderea unui SRL cu asociat unic: pașii și deciziile

Cine deține singur un SRL are un avantaj clar când vrea să-l închidă: nu trebuie să convingă pe nimeni, nu convoacă adunări și nu negociază cu parteneri. Decizia aparține unei singure persoane. Asta nu înseamnă însă că procedura este una scurtă sau informală, pentru că etapele legale rămân aceleași ca pentru orice societate.

Ghidul de față urmărește închiderea unui SRL cu asociat unic, de la decizie până la radiere, și arată unde se simplifică lucrurile și unde nu. Informațiile sunt generale, iar în cazul tău confirmă documentele cu un jurist, cu contabilul și cu oficiul ONRC. Pentru toate variantele posibile, începe cu Închiderea firmei: ghid complet al variantelor legale.

Ce este diferit la un SRL cu asociat unic?

Diferența principală este că deciziile asociaților se iau prin act scris al asociatului unic, în loc de hotărâre a adunării generale. În practică, el semnează o decizie, o datează și o păstrează în dosarul firmei, cu aceleași efecte ca o hotărâre luată de mai mulți asociați.

Detalii despre cum arată și când se folosește un astfel de document găsești în Decizia asociatului unic și hotărârea AGA: când și cum. Pentru o comparație între firmele cu un singur asociat și cele cu mai mulți, vezi SRL cu asociat unic sau cu mai mulți asociați: ce alegi.

În practică, lucrurile se compară astfel, în funcție de numărul asociaților:

Ce rămâne neschimbat

Orice SRL, cu unul sau cu zece asociați, trebuie să treacă prin aceleași etape: dizolvare, lichidare, publicitate, bilanț și radiere. Creditorii au aceleași drepturi, iar asociatul unic nu poate „sări” peste termenele pentru ei. Regimul răspunderii pentru datorii nu depinde de numărul asociaților, ci de felul în care firma a fost condusă.

Când alegi dizolvarea voluntară?

Alegi dizolvarea voluntară atunci când firma are bunuri, creanțe sau datorii care trebuie închise ordonat, iar tu vrei să controlezi procesul. Dacă firma nu are nici bunuri, nici datorii, poate exista varianta radierii fără lichidare, descrisă în Radierea firmei: când e posibilă și ce documente îți trebuie.

Dacă nu ești sigur în ce categorie intră firma ta, cere contabilului situația conturilor și lista creditorilor. Fără aceste date, orice alegere este o presupunere.

Care sunt pașii în ordine?

Pașii urmează o logică simplă: decizi, numești pe cineva care conduce lichidarea, anunți pe toată lumea, închizi socotelile și ceri radierea. Ordinea de mai jos este cea întâlnită de obicei.

1. Decizia de dizolvare. Asociatul unic hotărăște încetarea activității și dizolvarea societății. În același act poate numi lichidatorul și poate stabili data de la care încep efectele.
2. Numirea lichidatorului. Poate fi un specialist extern sau chiar tu, dacă ești de acord să preiei și această responsabilitate. Rolul lui este explicat în Lichidatorul firmei: cine poate fi, ce face și cum răspunde.
3. Mențiunea la ONRC. Se depune cererea de înscriere a dizolvării, cu documentele cerute de oficiu. Firma își completează denumirea cu „în lichidare”.
4. Publicarea. Dizolvarea se publică, pentru ca terții și creditorii să afle de ea și să poată reacționa într-un anumit termen.
5. Inventarul și încheierea operațiunilor. Se stabilește ce are și ce datorează firma, se încasează creanțele și se vând bunurile care pot fi valorificate.
6. Plata datoriilor. Creditorii se plătesc din activele firmei, în ordinea legală, înainte de orice sumă către asociat.
7. Bilanțul de lichidare. Contabilul întocmește situația finală, iar asociatul o aprobă; despre ea vezi Bilanțul de lichidare și împărțirea patrimoniului firmei.
8. Cererea de radiere. După împărțirea sumelor rămase, se depune cererea de radiere, cu actele doveditoare.

Sfat: păstrează o copie a fiecărui document depus, cu data și numărul de înregistrare. În caz de întrebări ulterioare, aceste dovezi te protejează.

Ce documente pregătești?

Lista exactă poate varia între oficii, dar ansamblul documentelor se repetă destul de mult de la o procedură la alta. De obicei, vei avea nevoie de:

• decizia asociatului unic privind dizolvarea și numirea lichidatorului;
• dovada sediului sau acordul pentru sediul în perioada de lichidare;
• datele de identificare ale lichidatorului și actul prin care acesta acceptă mandatul;
• dovada plății taxelor aferente mențiunilor;
• documentele financiare cerute pentru verificarea situației firmei;
• la final, bilanțul de lichidare, dovada publicării și cererea de radiere.

Datele de identificare ale firmei și ale reprezentantului trebuie să coincidă peste tot. O greșeală mică, cum ar fi o adresă veche sau un nume scris diferit, poate duce la respingerea cererii și la pierdere de timp.

Ce se întâmplă cu banii rămași după lichidare?

Sumele rămase după plata datoriilor revin asociatului unic, ca împărțire a patrimoniului rămas, dar abia după ce toți creditorii au fost acoperiți. Dacă ai retras bani din firmă înainte, fără să se poată justifica, ei pot fi reanalizați ulterior, mai ales dacă apar creditori omiși.

Un detaliu practic: împărțirea se documentează și are efecte fiscale. Întreabă contabilul cum se impozitează sumele primite la lichidare, înainte să le muți din cont.

Ce erori apar cel mai des?

Cele mai frecvente erori sunt grabă la radiere și lipsa unei evidențe curate a creditorilor. Iată câteva:

• se închide contul bancar înainte ca toate plățile să fie făcute;
• se uită contracte de leasing, abonamente sau garanții în derulare, care continuă să genereze costuri;
• nu se anunță un furnizor, iar acesta apare mai târziu cu pretenții;
• se depune cererea de radiere cu o contabilitate nefinalizată;
• se confundă lichidatorul cu administratorul și se semnează acte în numele greșit.

Despre ce rămâne după radiere, inclusiv arhiva, vezi După radierea firmei: arhiva, conturile și răspunderile rămase. Pentru documentele ținute în dosarele firmei, Arhivarea documentelor firmei: ce păstrezi și cum organizezi oferă un cadru practic.