Societatea cooperativă este o formă de organizare în care mai multe persoane se unesc ca să obțină împreună un avantaj economic, de exemplu prețuri mai bune la achiziții, vânzare comună a producției sau locuri de muncă proprii. Nu urmărește doar profitul capitalului, ci și interesul membrilor.
Formula e mai puțin cunoscută decât SRL, dar există de mult timp și apare în agricultură, în meșteșuguri, în credit sau în servicii. Textul explică principiile ei în termeni generali; detaliile se verifică în legislația specială și cu un jurist.
Ce este o societate cooperativă și cum o recunoști?
Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane, fizice sau juridice, înființată voluntar pentru nevoi economice și sociale comune, cu conducere democratică. Fiecare membru are, de regulă, un singur vot, indiferent de câte părți deține.
Asta o deosebește de SRL, unde puterea de decizie urmează cota din capital. Într-o cooperativă, scopul principal este serviciul făcut membrilor, iar rezultatul financiar se distribuie după reguli stabilite în statut. Forme comparabile sunt analizate în Asociație (ONG) sau firmă: diferențe pentru o activitate, unde diferența față de firmă ține tot de scop.
Ce principii stau la baza cooperativei?
Principiile cooperatiste sunt recunoscute internațional și apar, într-o formă sau alta, în statutul fiecărei cooperative:
- Aderare voluntară și deschisă: oricine îndeplinește condițiile poate intra.
- Control democratic: membrii decid în adunarea generală, câte un vot fiecare.
- Participare economică: membrii contribuie cu capital și beneficiază proporțional cu implicarea lor.
- Autonomie și independență: cooperativa nu depinde de un singur patron sau de stat.
- Educație și cooperare: se încurajează formarea membrilor și colaborarea între cooperative.
Aceste principii nu sunt simple slogane, ci influențează modul în care se scrie statutul și cum se rezolvă conflictele.
Cine poate înființa o cooperativă și ce documente se cer?
O cooperativă se înființează de un număr minim de membri stabilit prin legea specială, la care se adaugă un statut aprobat de adunarea constitutivă. Statutul menționează scopul, aporturile, drepturile membrilor, organele de conducere și modul de împărțire a rezultatului.
Înregistrarea se face la Registrul Comerțului, iar pașii seamănă cu cei prezentați pentru alte firme în Înregistrarea online a firmei la ONRC: documente și etape. Diferențele apar la actele constitutive și la cerințele specifice fiecărui tip de cooperativă. Verifică la ONRC lista actuală de documente și numărul minim de membri.
Tipuri de cooperative
Cooperativele se grupează după domeniu. Cele mai cunoscute sunt cooperativa de producție, cea de consum, cea agricolă, cea de credit și cea meșteșugărească. Fiecare are reguli proprii, în funcție de legea aplicabilă.
Cum se aplică răspunderea și împărțirea rezultatului?
Răspunderea membrilor este, de regulă, limitată la părțile sociale subscrise, deci riscul personal e apropiat de cel din SRL. Diferența mare e la rezultat: dacă la SRL dividendele urmează cota, la cooperativă ele pot urma participarea membrului la activitate, de exemplu volumul de marfă livrat prin cooperativă.
Compararea cu alte forme se vede în tabel:
| Aspect | Cooperativă | SRL |
|---|---|---|
| Vot | un membru, un vot | după cota din capital |
| Scop | interesul economic al membrilor | profitul asociaților |
| Rezultat | după participare | după părțile sociale |
| Intrarea unui membru | deschisă, după statut | negociată, prin cesiune |
| Răspundere | limitată la aport | limitată la aport |
Pentru o comparație amplă între SRL și alte forme poți folosi PFA, II sau SRL: ghid complet pentru alegerea formei juridice. Dacă eviți complexitatea unei structuri cu mulți membri, forma de bază rămâne mai simplă.
Când are sens o cooperativă și când nu?
O cooperativă se potrivește atunci când mai mulți mici producători sau prestatori vor să fie mai puternici împreună. Exemple: fermieri care vând recolta printr-o cooperativă, meseriași care folosesc un atelier comun sau un grup de persoane care cumpără împreună materii prime.
Nu este potrivită dacă vrei control total asupra firmei sau dacă vrei să atragi investitori care cer influență proporțională cu banii. În astfel de cazuri, un SRL cu contract detaliat între asociați este mai flexibil. Mecanismele sunt prezentate în Contractul între asociați: clauzele care previn conflictele.
Sfat: înainte să înființezi o cooperativă, scrie pe o pagină ce primește fiecare membru și ce datorează. Dacă răspunsurile sunt vagi, statutul va fi vag, iar conflictele vor veni repede.
Care sunt dezavantajele și riscurile?
Cooperativa cere timp pentru decizii colective, iar votul egal poate încetini lucrurile. Dacă membrii nu sunt implicați în mod egal, apar frustrări. În plus, finanțarea externă poate fi mai greu de obținut decât la un SRL, pentru că băncile cunosc mai puțin structura.
Contabilitatea și evidența membrilor cer rigoare. De aceea merită un contabil obișnuit cu astfel de entități, iar criteriile de alegere le găsești în Cum alegi contabilul firmei: întrebări, contract și colaborare.
Întrebări frecvente
Cooperativa este o firmă sau o asociație?
Are caracter economic, deci funcționează ca o societate, dar cu reguli speciale: aderare voluntară, vot egal și scop orientat spre interesul membrilor.
Pot fi membru într-o cooperativă și să am și alt job?
Da, dacă statutul nu cere contribuție exclusivă și dacă nu intri în conflict cu alte obligații. Verifică prevederile statutului.
Ce se întâmplă dacă vreau să ies din cooperativă?
Statutul prevede procedura de retragere și modul de recuperare a aportului. Termenele diferă de la o cooperativă la alta.
Este cooperativa potrivită pentru o afacere de familie?
Rareori. O afacere de familie are de obicei nevoie de control unitar, ceea ce se obține mai ușor într-un SRL.
Există cooperative cu un singur membru?
Nu. Natura cooperativei presupune cel puțin un număr minim de membri, stabilit prin legea specială.
